Lovitură în inima cărbunelui: Greenpeace aduce în România nava-fanion

Cei mai aprigi duşmani ai energiei pe cărbune primesc întăriri. Rainbow Warrior, nava-fanion a Greenpeace, vine în România în perioada 29 mai – 2 iunie, pentru a semnala legătura dintre modul în care producem energie în prezent și modificarea climei planetei. Constanța e prima oprire dintr-un tur european de 5 luni, care promovează soluțiile energetice curate și solicită ambiții mai înalte și acțiuni decisive pentru protejarea climei din partea liderilor europeni.

Oamenii de știință au ajuns la un consens și au dat un nume fenomenelor meteorologice extreme care afectează planeta din ce în mai mult: schimbări climatice. Politicienii și sectorul de business trebuie să oprească orice sprijin pentru combustibilii fosili, principalii agresori ai climei, și să deschidă calea pentru energia regenerabilă. Viteza aplicării unor măsuri benefice climei trebuie să crească pentru a nu încălzi planeta cu mai mult de 1,5 grade Celsius. Altfel, schimbările vor fi catastrofale și iremediabile. Generația viitoare nu va mai avea un viitor!

Sosirea navei Rainbow Warrior în România este un mesaj extrem de puternic. Vasul călătorește pe oceanele și mările Terrei pentru proiecte științifice sau pentru a protesta împotriva marilor poluatori. Este o platformă de conectare a celor care cred că pot și vor să ajute planeta. Rainbow Warrior e și una dintre cele mai „verzi” nave din lume: folosește preponderent velele pentru deplasare, nu deversează deșeuri în mare, iar materialele folosite pentru construirea sa au fost alese doar din surse ce respectă normele etice ale Greenpeace.

 

Mesajul Rainbow Warrior pentru România: stop cărbune, folosiți energie curată!

România este încă tributară energiei pe cărbune. Deși are potențial major pentru folosirea energiei din surse regenerabile (soare, vânt), politicienii români au continuat să sprijine, chiar și cu prețul penalizării de către Comisia Europeană, producția pe cărbune, extrem de nocivă pentru mediu și sănătate. Europa merge în direcția decarbonării, astfel încât până în 2050 Uniunea să nu mai producă emisii care să afecteze clima.

”Ne dorim un plan curajos din partea statului român pentru reducerea utilizării combustibililor fosili. Mai multe țări membre ale UE au stabilit deja un traseu pentru eliminarea cărbunelui din sectorul energetic. România, din contră, sprijină acest sector foarte poluant pentru planetă și sănătatea oamenilor, permițând funcționarea termocentralelor care nu respectă normele europene. Termenul ferm solicitat de noi pentru închiderea producției de energie pe cărbune este 2030.”, declară Alin Tănase, coordonator de campanii Greenpeace România.

Eliminarea cărbunelui din mixul energetic este o prioritate. Aceasta trebuie să înceapă cu un plan pentru închiderea treptată a minelor și termocentralelor pe cărbune, poluante și ineficiente, și cu stabilirea unor măsuri clare pentru a ajuta zonele dependente de această industrie în declin să migreze spre alte oportunități economice. De asemenea, este nevoie ca România să folosească cu adevărat potențialul de energie regenerabilă pe care îl are și să-și încurajeze cetățenii să devină producători de energie (prosumatori), prin crearea unui mediu favorabil pentru investiții.

 

Căpitanul vasului, o legendă

Sosirea vasului la Constanța coincide și cu ultimul tur pentru căpitanul Pete Willcox, o legendă a Greenpeace. El a fost căpitan la bordul primului Rainbow Warrior, scufundat prin detonare de către serviciile secrete franceze (DGSE) în Noua Zeelandă, în 1985, eveniment ce a declanșat un scandal diplomatic internațional. În 2013, aflat la bordul unui alt vas al Greenpeace – Arctic Sunrise – Pete Willcox a fost arestat și reținut timp de 2 luni de armata rusă, alături de alți 30 de activiști.

În anul 2014, căpitanul Pete a fost premiat de către publicația britanică The Guardian pentru munca de o viață dedicată mediului. Căpitanul Pete Willcox a navigat peste 400.000 mile în întreaga carieră.

 

Programul Rainbow Warrior în România

Vasul va fi ancorat în Constanța timp de 5 zile (29 mai – 2 iunie), perioadă în care vor fi organizate diferite evenimente la bord și în port, lângă navă, atât pentru publicul larg, cât și pentru media. Vom reveni cu un program detaliat. Pentru media, vom organiza transport București – Constanța și retur.

 

…………..

 

Pe surse secundar

 

Foto: casa de cultura novaci

 

Hora de Paște la Novaci, revenire la tradiție

 

La inițiativa directorului Casei de Cultură Novaci, profesorul Elena Basarabă în acest an se încearcă reînvierea tradiției privind hora novăcenilor. Evenimentul similar organizat de Crăciun s-a bucurat de mult succes. Ca atare Primăria și  Consiliul Local al Orașului Novaci prin inițiativa Casei de Cultură din Novaci îi cheamă pe novăceni la horă, LUNI, a doua zi de Paște, la ora 18.30.

Organizatorii doresc un eveniment ancorat în realitățile unei comunități care drămuiește cu chibzuință fiecare leu de la buget, ancorat în trecutul localității privind spiritul gospodăresc în planificarea priorităților financiare. Novăcenii sunt oameni simpli, modești care stiu să își bucure sufletul cu foarte puțin, fără exagerările acestor timpuri privind orchestre sau soliști costisitori. Organizatorii doresc ca la acest eveniment să cânte lăutarii aceia care știu să citească suflete, lăutari de genul celor care au cântat bunicilor. Doresc lăutari care știu preferințele muzicale în materie de dans popular, despre care nu pot să spun decât că sunt total diferite față de localitățile din jur. Hora nu este singurul aspect care ține de tradițiile  și obiceiurile de primăvară specifice zonei.

Sărbătorile de Paște oferă anual novăcenilor ocazia de a-și întoarce fața spre tradiția străbună. Probabil sunt lucruri comune și altor comunități dar nouă ni se par speciale pentru că le trăim pe viu de zeci de ani. Păstrăm un ritual ale cărui limite nu le depășim. Toate acestea țin de ființa noastră, de autenticitate și de aceea poate că suntem speciali prin tot ce facem.

În zilele premergătoare marii sărbători creștine, Paștele, fiecare familie este preocupată de respectarea tradiției păstrate de sute de ani. Joi, în ziua numită ”Joia Mare”  dis de dimineață copiii îmbrăcați în haine noi merg la biserică pentru a se împărtăși iar vârstnicii dau de pomană pentru morți: colac, colivă, lumânare și nelipsita cănuță cu vin. Cănile sunt totdeauna din pământ ars cumpărate de la Târgul de Florii de la Bălcesti sau chiar direct de la meșterii olari din Horezu. Joi seara zeci de tineri dornici de a socializa merg la biserică să asculte slujba religioasă numită Denie.

Vineri, înainte de Paște în fiecare gospodărie se roșesc ouăle. La Novaci oul de Paște nu se pictează, rămâne totdeauna roșu precum sângele Mântuitorului. Conform traditiei sunt permise doar forme ale unor frunze de plante scoase în relief de culoarea puțin gălbuie rămasă după vopsire. Se vopsesc doar ouă de găină și rareori de bibilică. După o zi de post negru, seara se merge la biserică pentru a participa la slujba numită ” Domn”. Este cea mai frumoasă seară pentru toți sătenii și mai ales pentru tineret. Bisericile devin neîncăpătoare și numărul celor  care cântă este covârșitor. Preoții distribuie grupurilor formate instantaneu  cărțile vechi cu iz de tămâie existente în lăcaș de la înființarea bisericii, adică din primul deceniu al anilor 1900. Slujba ține de divinitate. Se înalță la cer glasuri de îngeri și momentul sfânt al Înălțării Domnului este impresionant prin transpunerea spirituală totală a publicului venit să participe la slujbă din plăcere, fără vreo obligație. Incredibil este numărul foarte mare  al adolescenților prezenți implicați în derularea slujbei religioase care presupune ritualul de a înconjura biserica ținând lumânări aprinse. Resturile acestor lumânari sunt păstrate cu sfințenie în familiile de ciobani pentru ca vara, la stână, când fulgeră și tună lumânările să fie aprinse cu credința că astfel vor fi împrăștiate spiritele aducătoare de necaz, că îl vor îmbuna pe Dumnezeu să nu-și mai verse furia pe pământenii din stână. Fetele de măritat iau flori din buchetul preotului, le păstrează în sân și le ascund acasă sub pernă pentru a-și visa viitorul mire.

Sâmbăta este zi de mare încercare pentru gospodinele harnice care se întrec în pregatirea unor bucate alese precum friptura de miel, drobul și salata din mațe de miel fierte preparate cu usturoi. Bărbații taie mieii, se ocupă de vânzarea acestora, aceasta  fiind cea mai importantă sursă de venit pentru fiecare familie de ciobani. În aceste familii agitația este foarte mare și efectiv, sărbătorile pentru ei nu există. În urma mieilor tăiați rămân oile mame care trec pe scaunul strungii pentru muls și implicit se trece la prepararea brânzei telemea, îndeletnicire pentru care băcițele așteaptă de la Vinerea Mare să-și dovedească abilitățile dar și de a rotunji veniturile familiei.

Sâmbătă noaptea se merge la slujba de înviere și din miez de noapte până în zori sute de oameni trec pragul bisericii pentru a primi de la preot Sfintele Paști. Ajunși acasă, chiar dacă nu s-a luminat de ziuă se pune masa pentru a ciocni ouă, pentru a gusta din fiecare fel de mâncare.  În prima zi de Paște toată suflarea se odihnește. Ulițele satului sunt pustii. Novăcenii au păstrat obiceiul de tip german adus de românii ardeleni stabiliți pe plaiurile Novaciului, acela de a nu deschide poarta casei în prima zi de Paște. A doua zi de Paște este ziua socializării. Copiii ies pe uliță, bătrânii stau pe banca de la poartă, rudele se vizitează și permanent se ciocnesc ouă roșii. Seara este horă mare în sat. A treia zi de Paște este zi de socializare prin vizite la rude sau prieteni care se termină cu mese bogate și cu multe pahare de vin golite în cinstea oaspetilor.