Dezastru cu imobilele de patrimoniu din Gorj
Potrivit Direcției pentru Cultură Gorj, în urma monitorizării monumentelor istorice de arhitectură s-a constatat că monumentele de arhitectură din lemn, predominant biserici, au nevoi diferite faţă de restul obiectivelor care sunt executate din cărămidă, astfel multe dintre ele au nevoie de lucrări de restaurare-consolidare, restaurări ale picturii, refacerea tencuielilor exterioare sau acoperiş deteriorat. „La toate acestea putem adăuga acele biserici din lemn al căror acoperiş este realizat din tablă sau ţiglă, materiale improprii pentru valoarea lor arhitecturală şi incompatibile cu calitatea de monument istoric a acestora. Situaţia cea mai gravă se întâlneşte la un număr de 57 obiective care ar necesita neapărat lucrări de restaurare. Exemplele sunt deja celebre, au apărut şi în presă, însă nu s-au găsit fonduri pentru restaurarea lor, chiar dacă s-a rezolvat la unele problema proiectării –Casa Moangă-Pleşoianu de la Săcelu, Cula Cioabă-Chintescu de la Şiacu, com. Slivileşti, Biserica de lemn Sf. Gheorghe Pişteştii din Vale, com. Bălăneşti, Biserica Sf. Nicolae de la Fărcăşeşti-Aninoasa, Casa din Brăneşti, Biserica Sf. Nicolae din Ansamblul Glogoveanu, com. Glogova, Casa Cepleanu de la Ceplea, Biserica de lemn Sf. Nicolae din Polovragi, Cula de la Groşerea.
În prezent se desfășoară lucrări la următoarele monumente istorice:
– Casa Moangă Tg-Jiu – reabilitare – aproape de finalizare;
– Biserica sf.Nicolae din Telești;
– Biserica Sf.Nicolae Glogova- ;
– CN Tudor Vladimirescu Tg-Jiu- lucrări în cepute 2020
– CN Spiru Haret Tg-Jiu – lucrări în cepute 2020
– Comisariatul Județean – reparații curente
– Parohia Romanești – restaurare biserică
Dintre cele 138 de avize eliberate de către DJC Gorj în 2019, pentru monumente au fost eliberate 15 avize pentru monumente istorice și doar 3 avize pentru actualizări ale Planurilor de Urbanism General.
În anul 2019 au fost monitorizate 44 de monumente istorice, au fost defășurate 13 controale la monumentele în lucru, au fost transmise 4 sesizări de încălcare a legislației privind protejarea monumentelor istorice.
Au fost transmise propunerile noastre pentru acualizarea LMI 2015, activitate permanentă a direcției care va continua și în acest an.
Faţă de cele prezentate mai sus considerăm că se impun unele măsuri care cad în seama autorităţilor publice locale pentru care legile de protejare a patrimoniului stabilesc responsabilităţi clare:
- Semnalizarea monumentelor istorice aşa cum prevede Legea 422/2001, completată cu Legea 259/2006, conform modelului din Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2237/2004, publicat în MO 220/16.03.2005
Considerăm că semnalizarea monumentelor istorice prin montarea plăcuţelor cu semnul distinctiv de monument istoric este o măsură sine qua non pentru o minimă acţiune de protejare a acestora. Rolul lor este de a atenţiona atât proprietarul, cât şi vecinii asupra regimului juridic al imobilului sau terenului şi, în acelaşi timp contribuie la conştientizarea comunităţilor asupra valorilor pe ca care le au şi pe care trebuie să le păstreze. Solicitările noastre repetate, la care cu greutate ni s-a răspuns din partea unei treimi a autorităţilor publice locale, privind stadiul realizării şi montării semnului de monument istoric se lovesc de invariabilul răspuns că nu sunt resurse financiare. Ni se pare nejustificată scuza, în condiţiile în care cele mai multe unităţi administrativ-teritoriale nu au mai mult de 1-2 monumente de inscripţionat.
Pe de altă parte, semnalizarea monumentelor istorice ar completa măsurile luate de autorităţile judeţene de montare a unor hărţi turistice pe care respectivele monumente figurează, dar pe care le găseşti cu greu când ajungi în teren, din lipsa indicatoarelor spre acestea.”, potrivit Direcției pentru Cultură Gorj.
