Ziua Mondială a Sănătății, sărbătorită pe 7 aprilie

În 7 APRILIE 2022, Ministerul Sănătății, prin Programul Național de Evaluare și Promovare a Sănătății, finanțează și organizează campania ZIUA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII, cu sloganul: PLANETA NOASTRĂ – SĂNĂTATEA NOASTRĂ. Să înlăturăm poluarea aerului, apei și hranei! Pentru un Viitor Sănătos.

În fiecare an, de Ziua Mondială a Sănătății, este abordat câte un subiect de importanță majoră, ce afectează sănătatea globală. În anul 2022, Ziua mondială a Sănătății este dedicată Sănătății Planetei noastre.

În mijlocul unei pandemii, a unei planete poluate, a unor boli în creștere (cancerul, astmul, și bolile de inimă), de Ziua Mondială a Sănătății 2022, OMS concentrează atenția globală asupra acțiunilor urgente necesare pentru a menține oamenii și planeta sănătoasă și pentru a promova o mișcare de creare a societăților concentrate pe bunăstare.

OMS estimează că peste 13 milioane de decese în întreaga lume în fiecare an se datorează unor cauze de mediu care pot fi evitate. Criza climatică este cea mai mare amenințare pentru sănătate cu care se confruntă umanitatea. În același timp, criza climatică este și o criză de sănătate.

Schimbările climatice afectează factorii determinanți sociali și de mediu ai sănătății: aer curat, apă curată, hrană suficientă, locuințe sigure.

Între anii 2030 și 2050, se preconizează că schimbările climatice vor duce la aproape 250.000 de decese suplimentare pe an din cauza malnutriției, malariei, diareei și stresului termic. Zonele fără o infrastructură sanitară bună, mai ales în țările în curs de dezvoltare, vor fi cel mai puțin capabile să se pregătească și să facă față fără asistență.

Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, prin extinderea opțiunilor de transport, alimente și energie, poate duce la îmbunătățirea sănătății.

În ultimii 50 de ani, activitățile umane, în special arderea combustibililor fosili, au eliberat cantități suficiente de dioxid de carbon și alte gaze cu efect de seră pentru a capta mai multă căldură în straturile inferioare ale atmosferei și pentru a afecta climatul global. În ultimii 130 de ani, temperatura a crescut cu aproximativ 0,85°C la nivel mondial. În ultimii 25 de ani s-a înregistrat o încălzire de peste 0,18°C pe deceniu. Nivelul mării crește, ghețarii se topesc și tiparele precipitațiilor se schimbă.

Evenimentele meteorologice extreme cresc în intensitate și frecvență.

Temperaturile arzătoare contribuie direct la mortalitatea din cauza bolilor cardiovasculare sau respiratorii, în special în rândul vârstnicilor. În timpul valului de căldură din vara lui 2003 în Europa au fost înregistrate peste 70.000 de decese suplimentare.

Calitatea aerului atmosferic influențează indicatorii specifici de sănătate. Urmărirea evoluției acestor indicatori ne oferă o viziune asupra impactului poluării atmosferice asupra stării de sănătate a populației.

Nivelul poluanților din aer exacerbează bolile cardiovasculare și respiratorii și crește odată cu temperatura. Concentrațiile de polen și alți aeroalergeni sunt, de asemenea, mai mari la căldură extremă.

Ei pot declanșa crize de astm, boală de care suferă aproximativ 300 de milioane de oameni. Creșterea temperaturilor este de așteptat să sporească povara acestei boli.

La nivel mondial, numărul dezastrelor naturale legate de oscilația vremii s-a triplat față de anul 1960. În fiecare an, aceste dezastre provoacă peste 60.000 de morți, în principal în țările în curs de dezvoltare.

Precipitațiile imprevizibile vor afecta, probabil, rezervele de apă dulce. Lipsa apei curate poate compromite igiena și crește riscul bolilor diareice, care ucid aproape 500.000 de copii sub 5 ani pe an. În cazuri extreme, deficitul de apă duce la secetă și foamete. Până în 2090, este posibil ca schimbările climatice să extindă zonele afectate de secetă, să dubleze frecvența secetelor extreme și să crească durata medie a acestora de șase ori.

Și inundațiile cresc ca frecvență și intensitate. Acestea contaminează sursele de apă dulce, cresc riscul de boli transmise de consumul de apă și creează locuri de reproducere pentru insecte purtătoare de boli, cum ar fi țânțarii. De asemenea, provoacă înec și traume fizice, distrug locuințe și perturbă furnizarea de servicii de îngrijire și sănătate.

Schimbările climatice reprezintă cea mai mare amenințare pentru sănătate cu care se confruntă umanitatea, iar profesioniștii din domeniul sănătății din întreaga lume răspund la daunele provocate sănătății de această criză.

Campania ZIUA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII este implementată la nivel județean de către Direcția de Sănătate Publică a județului Gorj, iar suportul metodologic al acesteia este asigurat de către Institutul Național de Sănătate Publică.

Grupurile țintă ale campaniei ZIUA MONDIALĂ A SĂNĂTĂŢII sunt: populația generală, autoritățile publice, corporații, personalul din unități sanitare.

Scopul campaniei: informarea cu privire la importanța mediului înconjurător pentru sănătatea oamenilor și acțiunile urgente necesare pentru a menține oamenii și planeta sănătoși.

Obiectivul campaniei este: creșterea nivelului de informare despre acțiunile urgente necesare pentru a menține planeta și oamenii sănătoși pentru a promova o mișcare de creare a societăților în care economiile se concentrează asupra sănătății și bunăstării planetare și umane.

Material realizat de dr. Cornoiu Cristina, medic specialist medicină de familie la Cabinetul de Planificare familială din cadrul Spitalului Județean de Urgență Târgu-Jiu