Țările mari au decis soarta cărbunelui!

Participanții la conferința pentru climă COP26 au ajuns la un acord, după două săptămâni de negocieri. A existat o dispută de ultim moment pe tema reducerii folosirii combustibililor fosili. Până la urmă, toți participanții au fost de acord cu textul, chiar dacă îl consideră „imperfect”, scrie cotidianul britanic The Guardian.

Câteva dintre cele mai importante prevederi ale acordului:

Acordul susține limitarea încălzirii globale la 1,5 grade Celsius peste nivelurile preindustriale pentru a evita cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice.

Include un apel fără precedent pentru reducerea treptată a „subvențiilor ineficiente pentru combustibili fosili” .

Recunoaște, de asemenea, „nevoia de sprijin pentru o tranziție justă”, prevedere susținută în principal de țările în curs de dezvoltare.

Țărilor li se cere să „revizuiască și să își consolideze” obiectivele de reducere a emisiilor pentru 2030 până la sfârșitul anului 2022, „ținând cont de diferitele circumstanțe naționale”.

Țările dezvoltate sunt îndemnate să-și dubleze cel puțin sprijinul colectiv de finanțare pentru climă ca să ajute țările în curs de dezvoltare să se adapteze la schimbările climatice.

Câteva victorii ale COP26:

Măsurile luate la acest summit sunt cele mai puternice observate în 30 de ani de discuții privind clima.

Națiunile poluante au fost de acord că nu au făcut suficient pentru a reduce emisiile și au spus că vor face mai mult în anul următor.

Națiunile bogate au convenit, de asemenea, să dubleze suma de numerar pe care o vor oferi țărilor vulnerabile pentru ca acestea să se adapteze la schimbările climatice.

După ani de presiune, țările dezvoltate au acceptat că ar trebui să existe un fond pentru a compensa efectiv națiunile sărace afectate de evenimente extreme.

Consecințele utilizării de energie prin exploatarea cărbunelui și a combustibililor fosili au fost menționate pentru prima dată la un COP, deși India a diluat angajamentele.

A existat, totodată, o inovație diplomatică din partea Marii Britanii. Aceasta a căutat acorduri separate între guverne, întreprinderi și societatea.

S-a ajuns astfel la semnarea mai multor angajamente pentru protecția mediului, printre care acordul pentru combaterea emisiilor de metan, declarația privind stoparea defrișărilor de păduri până în 2030, angajamentul pentru încetarea finanțării proiectelor pe bază de combustibili fosili în străinătate și acordul pentru încetarea completă a utilizării și finanțării cărbunelui în interiorul granițelor până în 2040.

„Reducere treptată” în loc de „eliminare treptată” a cărbunelui

Înainte de adoptarea textului final, India și China au propus din nou modificarea termenilor în ceea ce privește subvențiile pentru cărbune și combustibili fosili.

Negociatorul Indiei pentru climă, Bhupender Yadav, a propus ca textul să fie modificat pentru a cere o „reducere treptată” a cărbunelui în loc de o „încetare treptată”. De altfel, India a avut cea mai vocală poziție sâmbătă, spunând că nu e treaba ONU să dicteze ce surse de energie ar trebui să utilizeze țările.

Ca reacție, delegația Elveției și-a exprimat „profundă dezamăgire” cu privire la modificările de ultim moment aduse textului acordului.

Elveția a spus că termenul asupra căruia s-a convenit pentru subvențiile cărbunelui și combustibililor fosili a fost „diluat ca rezultat al unui proces lipsit de transparență”.

Citește și: Cum arată primul draft al acordului COP26 privind clima. Țărilor li se solicită să elimine subvențiile pentru combustibilii fosili

La rândul său, comisarul european pentru climă, Frans Timmermans, a descris propunerea Indiei de a schimba limbajul acordului pentru a cere „reducerea treptată” mai degrabă decât „eliminarea” a energiei provenită din cărbune drept „încă o dezamăgire”.

„Cât durează mai mult să scăpăm de cărbune, cu atât vom pune mai multă povară asupra mediului natural și asupra economiilor noastre. Cărbunele nu este pur și simplu o propunere economică inteligentă, de aceea vrem să grăbim eliminarea lui”.

Frans Timmermans a mai spus că bogăția europeană a fost construită pe cărbune, dar în viitor, dacă nu se vor adopta măsuri puternice de eliminare a acestuia, moartea europeană va fi adusă tot de cărbune, relatează Washington Post.