Sistemul Energetic Naţional a ajuns pe mâna unor politruci
Din păcate, unul din cele mai importante ministere din Guvern este tratat ca un Aquapark sau un centru de protecţie a pilelor de partid sau de îngrijire a septuagenarilor care sunt resuscitaţi politic prin oferirea unor recompense. Dacă era vorba de Ministerul IMM-urilor sau al românilor de pretutindeni sau al dialogului social sau al mulsului oilor sau al pestei porcine africane atunci se mai înţelegea. Ori nu ai cum să plasezi un Anton Beton acolo, dacă nu ai cumva nişte interese sau suferi de o iresponsabilitate politică şi publică de-a dreptul crasă. Este cazul ALDE, pentru că deţine în prezent Ministerul Energiei. Măcar Toma Petcu, deşi nu era un specialist, era un tânăr dornic să înveţe şi să priceapă dedesubturile sistemului. A ieşit din schemă şi a fost înlocuit cu un apropiat de-al lui Călin Popescu Tăriceanu.
Anton Beton este telighidat
Ministrul Anton Anton este telighidat de nişte forţe pe care nimeni nu le cunoaşte. Aici trebuie să avem un ministru extrem de stăpân pe el şi de abil, având în vedere că fără siguranţă şi independenţă energetică România îşi poate lua adio de la orice siguranţă socială şi statală. Este singurul domeniu care a mai rămas în proprietatea statului. Sunt ultimele companii(Hidroelectrica, Nuclearelectrica, CEO) deţinute de stat. Ori este un act de supremă iresponsabilitate să dai sistemul pe mâna unor nepricepuţi sau să oferi posturi în Ministerul Energiei ca recompense politice.
În energie în momentul de faţă înoată poate cei mai mari rechini, iar statul este acum, prin Ministerul Energiei, o pradă uşoară spre molatecă. Nimeni nu ştie dacă trecem de această iarnă. Pe nimeni nu preocupă lucrul acesta. Poate doar eşaloanele 2 şi 3 din minister, la care se adaugă puterea inerţiei. Dar în energie, în momentul de faţă, se poartă o bătălie mare, pe care România nu îşi permite să o piardă, să piardă companiile care îi produc energie, doar de dragul acordării unor recompense pentru câţiva politruci.
