Recomandări de la specialiști privind consumul de ciuperci

Ciupercile adunate la întâmplare sau cumpărate de la persoane particulare pot produce intoxicații grave. Simptomele care anunță intoxicația apar după câteva minute, după 3-6 ore sau chiar mai mult. Acestea constau în dureri abdominale, grețuri și vărsături, transpirație abundentă, scaune diareice, parestezii (furnicături ale extremităților), iar în situații foarte grave, stare confuzională, halucinații, convulsii sau comă.

Intoxicaţia cu ciuperci reprezintă o urgenţă medicală, iar operativitatea în stabilirea diagnosticului şi instituirea tratamentului pot contribui la salvarea vieții bolnavului.

Având în vedere riscurile pe care le presupune intoxicația cu ciuperci, există o singură măsura de a le evita: să fie consumate doar ciupercile care provin din crescătorii specializate și comercializate în magazine și de producători autorizați care beneficiază de aviz sanitar.

În aproximativ două ore de la consumul ciupercilor poate apărea greață, vomă, diaree, transpiraţia excesivă. După 6 ore – bolnavul poate acuza cefalee, ameţeală, agravarea stărilor de vomă. După 72 de ore pot apărea complicaţiile severe hepatice şi insuficienţa renală, ce pot cauza decesul persoanei afectate.

Intoxicaţiile cu ciuperci care au perioada de incubaţie scurtă se prezintă astfel: simptomele apar în minim 15 minute şi maxim 3 ore de la ingestia consumului ciupercilor şi se manifestă prin hipotensiune arterială, halucinaţii, tulburări nervoase, salivaţie abundentă, lăcrimare, pupilă micşorată, dureri abdominale, scăderea frecvenţei cardiace, tegumente umede.

Intoxicaţii cu ciuperci  cu perioadă de incubaţie lungă (ciuperca albă, buretele viperei etc.) – semnele apar după cel puţin 12 ore de la consumul acestora şi se manifestă prin: greţuri, vărsături, diaree, tulburări gastrointestinale, icter, hemoragii, tulburări neurologice, encefalopatie, manifestări renale grave, afecţiuni hepatice, hipoglicemie, iar după 2 zile de la ingestie dacă nu se iau măsuri apare coma şi apoi decesul persoanei în cauză.

Unele ciuperci pot căpăta proprietăți toxice, fiind consumate în combinaţie cu alcoolul.

Având în vedere faptul că după perioadele de caniculă revin ploile, este foarte probabil să existe o abundență de ciuperci în păduri, iar consumatorii trebuie să fie atenţi, pentru că există multe mutaţii ale ciupercilor, care chiar dacă erau cunoscute ca bune pot să fi suferit în timp mutaţii genetice şi să devină periculoase pentru sănătate. Mai mult, din cauza precipitaţiilor abundente, sporii ciupercilor otrăvitoare pot ajunge pe ciupercile comestibile şi rămân lipiţi pe ele chiar şi în urma spălării.

Inclusiv culegătorii care pretind că sunt buni cunoscători ai speciilor de ciuperci recunosc că, la o atentă examinare a ciupercilor culese, nu mai au siguranța că acestea sunt comestibile, cu atât mai mult cu cât acestea pot fi însămânțate cu sporii ciupercilor otrăvitoare sau pot suferi mutații genetice, respectiv pot acumula o cantitate mare de toxine din cauza căldurii excesive sau îmbătrânirii acestora.

Populația trebuie să fie prudentă în consumul de ciuperci. Pentru prevenirea intoxicației cu ciuperci se recomandă respectarea următoarelor reguli:

– Ciupercile pe care nu le cunoaștem sau care provoacă suspiciune nu vor fi consumate sau degustate;

– Nu trebuie să procurăm ciuperci de pe marginea drumurilor, de la persoane necunoscute şi din locuri neautorizate;

– Nu se vor colecta ciupercile, chiar şi cele comestibile cunoscute, din parcurile orăşeneşti, din vecinătatea drumurilor şi căilor ferate, de la gunoişti. Ciupercile acumulează substanţe toxice şi devin necomestibile;

– Nu vor fi implicaţi în procesul de colectare copiii;

– Se va limita consumul ciupercilor în raţia alimentară a copiilor;

– Se vor alege ciupercile culese înainte de preparare.

Tratamentul intoxicaţiei cu ciuperci se face în funcţie de durata perioadei de incubaţie astfel:

– în cazul ciupercilor care au o perioadă de incubaţie scurtă – se provoacă vărsătura (cu apă caldă şi sărată), se fac spălaturi gastrice (prin aspirarea conţinutului gastric), purgative saline, atropina, cărbune activat etc.

– în cazul ciupercilor cu perioada de incubaţie lungă – se fac spălaturi gastrice (deşi eficienţa e redusă fiind vorba de o ingestie veche de 12 ore), se administrează substanţe pentru diminuarea durerii, tratament simptomatic, se introduc perfuzii cu glucoză şi medicamente hepato-protectoare.

Primul ajutor vizează internarea de urgenţă pentru ameliorarea dezechilibrelor biologice grave (hidro-electrolitice, acido-bazice) care periclitează viaţa celui otrăvit.

Material informativ realizat de dr. Cornoiu Cristina, medic specialist medicină de familie – Cabinet Planificare familială, Spitalul Județean de Urgență Târgu-Jiu

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com