Probleme: 49 de ani e vârsta medie a salariaţilor CEO
Şefii Complexului Energetic Oltenia sunt îngrijoraţi de vârsta medie înaintată a salariaţilor firmei. Este vorba de aproape 49 de ani. Administraţia încearcă aducerea de forţe de muncă proaspete din subunităţi, în baza unor colaborări cu autorităţile din educaţie. „Avem un proiect de şcolarizare prin ISJ pentru a avea de unde să luăm oameni pentru CEO. Investim mulţi bani în următorii trei ani. Formăm personal cu formatori interni şi externi. Avem programe cu ISJ până în 2020. S-au înscris 100 de lei în şcolile profesionale. Mai avem un contract pentru învăţământul dual. Investim un milion de lei. Le oferim echipament şi tot ce trebuie”, a declarat Sorin Olaru, directorul de Resurse Umane al CEO.
Peste 7 ani rămâne fără angajaţi.
Directorii CEO estimează că nu se ştie cine va mai lucra în companie peste 7 ani, dacă nu se va trece la întinerirea personalului: „Vor fi angajaţi sudori, lăcătuşi, excavatorişti şi operatori centrale termoelectrice. Vor fi acomodaţi cu procesul de producere a energiei electrice. Vor face practica la locurile de muncă viitoare..Institutul de Mine din Petroşani e pe ultima sută de metri cu existenţa. Activitatea de minerit la noi în Oltenia va mai dura. Nu vom mai avea specialişti dacă cei de la Petroşani nu îşi duc pe mai departe activitatea. Activitatea de minerit din Valea Jiului este pe finalizare. Ne trebuie specialişti pe studii superioare”, a mai spus Olaru.
Atentie la formarea rezervei de peratori si cateva posturi de baza atat in energie, cariere si chiar la posturile de coordonare ” la foc continuu”. Foarte usor s-a externalizat calificarea pentru meseriile de baza atat in Tg.Jiu pentru energeticieni pe care ii cresteau in propria cresa si la Ecaterina Teodoroiu ii dirija il liceu si scoala profesionala. S-a renuntat prea usor, am inteles in ’86 cand s-au transferat Barajejele de la Termo la OGA;atunci era o dicta-tura, zic unii, dupa ’89 multe s-au schimbat din mers si altii in loc de aprecieri au lansat „greaua mostenire” precum piatra morii de la balta Mustatii, lasata de bietii ceaureni mutati precum in Olanda in tinuturi noi pe nisipuri miscatoare. Calificarea impune pentru energie valorificarea meseriasilor care inca mai muncesc, folositi rezerva actuala pentru ore suplimentare platite la minim pe energie nu pe economoie ca va mai trebuie fonduri suplimentare! De la clasa a IV- pe vechiul CM/80, folositi cursuri de policalificare:- strungar, sculier, rectificator, la clasa VIII-a fara scoala il puteti promova maistru. Asemenea dubluri se pot aplica si in minerit-lacatus-sudor care trebuie sa fie uns ISCIR. Era pe vremea mea un ins din Godinesti cu sediu la Craiova care sigur a iesit la pensie si pe toti care i-a nasit au fost bagosloviti precum preotii cu mir sfant ca lichiturile facute de acestia nu cedau plezneau prin alte locuri. Sunt multe de amintit, am mai zis si ma repet de cate ori imi fug ochii pe cate un fragment de vaicareala.
M-au invatat si pe mine altii de din ‘naintea mea”, unii prin anii 1970/1982 in Motru de la Horasti, Leurda la Lupoaia mina si cariera, mai tarziu si Rosiuta mina si cariera Plostina, Matasari, Dragotesti, ca nu aveau CAP, nici intovarasire, aveau mina la subteran , in viitorul oras Matasari aveau si cariera, liceu pentru mineri mai au?
Am lungit scrisul, daca mai conducea un ziar pe aci un contemporan de-al meu, dl. Branzan din Valea Branzarilor/Calnic
nici dansul n-a mai stat la ziar, si-a gasit sau mai bine l-au gasit la timp ce calitati intelectuale ascundea , nu s-a dezis si dupa nr.1/Gorjeanul editie dupa dec.89, si-a vazut de ce stia mai bine, unde oare? Stiati raspunsul ca poate unora va fost BACI si ce mai baci ca a zis in sinea lui -eu ii pazesc, eu ii pasc, cine stie cine i-o smulge ,/ adica prin ce tari or munci aceia.Sa auzim de bine!
I
Atentie la formarea rezervei de peratori si cateva posturi de baza atat in energie, cariere si chiar la posturile de coordonare ” la foc continuu”. Foarte usor s-a externalizat calificarea pentru meseriile de baza atat in Tg.Jiu pentru energeticieni pe care ii cresteau in propria cresa si la Ecaterina Teodoroiu ii dirija il liceu si scoala profesionala. S-a renuntat prea usor, am inteles in ’86 cand s-au transferat Barajejele de la Termo la OGA;atunci era o dicta-tura, zic unii, dupa ’89 multe s-au schimbat din mers si altii in loc de aprecieri au lansat „greaua mostenire” precum piatra morii de la balta Mustatii, lasata de bietii ceaureni mutati precum in Olanda in tinuturi noi pe nisipuri miscatoare. Calificarea impune pentru energie valorificarea meseriasilor care inca mai muncesc, folositi rezerva actuala pentru ore suplimentare platite la minim pe energie nu pe economoie ca va mai trebuie fonduri suplimentare! De la clasa a IV- pe vechiul CM/80, folositi cursuri de policalificare:- strungar, sculier, rectificator, la clasa VIII-a fara scoala il puteti promova maistru. Asemenea dubluri se pot aplica si in minerit-lacatus-sudor care trebuie sa fie uns ISCIR. Era pe vremea mea un ins din Godinesti cu sediu la Craiova care sigur a iesit la pensie si pe toti care i-a nasit au fost bagosloviti precum preotii cu mir sfant ca lichiturile facute de acestia nu cedau plezneau prin alte locuri. Sunt multe de amintit, am mai zis si ma repet de cate ori imi fug ochii pe cate un fragment de vaicareala.
M-au invatat si pe mine altii de din ‘naintea mea”, unii prin anii 1970/1982 in Motru de la Horasti, Leurda la Lupoaia mina si cariera, mai tarziu si Rosiuta mina si cariera Plostina, Matasari, Dragotesti, ca nu aveau CAP, nici intovarasire, aveau mina la subteran , in viitorul oras Matasari aveau si cariera, liceu pentru mineri mai au?
Am lungit scrisul, daca mai conducea un ziar pe aci un contemporan de-al meu, dl. Branzan din Valea Branzarilor/Calnic
nici dansul n-a mai stat la ziar, si-a gasit sau mai bine l-au gasit la timp ce calitati intelectuale ascundea , nu s-a dezis si dupa nr.1/Gorjeanul editie dupa dec.89, si-a vazut de ce stia mai bine, unde oare? Stiati raspunsul ca poate unora va fost BACI si ce mai baci ca a zis in sinea lui -eu ii pazesc, eu ii pasc, cine stie cine i-o smulge ,/ adica prin ce tari or munci aceia.Sa auzim de bine!
I