Porcii mistreţi au făcut ravagii în culturile de grâu şi porumb
În judeţul Gorj, odată cu apariţia precipitaţiilor de la sfârşitul lunii septembrie şi începutul lunii octombrie 2017, s-au demarat lucrările de pregătire a patului germinativ şi însămânţările culturilor de cereale păioase. Suprafaţa totală însămânţată în toamna anului 2017 cu cereale păioase a fost de 12739 ha, respectiv: grâu+secară – 9983 ha, triticale – 2295 ha, orz – 461 ha.
Comparativ cu anul precedent se observă o creştere a suprafeţelor cultivate cu cereale păioase cu 279 ha.
Monitorizarea stadiului de vegetaţie la culturile de cereale păioase a arătat că toată suprafaţa de 12739 ha, semănată cu grâu, secară, triticale şi orz a răsărit, intrând în iarnă dezvoltate, stadiul de vegetaţie fiind acela de înfrăţire.
Grâul este cunoscut ca o plantă ce reacţionează foarte bine la aplicarea îngrăşămintelor chimice şi organice, deşi consumul specific de elemente nutritive este, relativ, redus. Cerinţele grâului pentru îngrăşăminte sunt deosebite deoarece vârsta modifică consumul acestora. Absenţa unor elemente chimice din sol, insuficienţa lor sau prezenţa acestora într-un raport neechilibrat, diminuează creşterea şi dezvoltarea plantelor.
Fertilizarea fazială a suprafeţelor cultivate cu cereale păioase din toamnă s-a efectuat în procent de 75% – 80%, cauza principală care a dus la nerealizarea în totalitate, fiind preţul ridicat al îngrăşămintelor pe bază de azot, fosfor şi potasiu (îngrăşăminte complexe), precum şi precipitaţiile căzute din abundenţă în acea perioadă.
În primăvară, odată cu precipitaţiile şi temperaturile ridicate, şi-au făcut apariţia în culturi şi buruienile. Combaterea acestora prin metoda chimică, folosind erbicide, prezintă serioase avantaje:
– se distrug buruienile din timp, chiar înainte de răsărit şi terenul nu se mai îmburuienează;
– erbicidele au efect şi pe timp ploios, când nu se poate intra pe teren cu sapa sau prăşitoarea;
– prin folosirea eribicidelor se economiseşte forţa de muncă şi se reduc cheltuielile pentru prăşit.
Precipitaţiile căzute în cantităţi mari, lipsa mijloacelor băneşti necesare, numărul redus de maşini şi utilaje agricole, precum şi concentrarea lucrărilor agricole din această primăvară pe o perioadă mai scurtă decât cea normală, a dus şi la realizarea unui procent mai mic, de 65%-70% a erbicidării suprafeţelor de cereale păioase.
Totodată, la culturile de cereale păioase s-au emis de către Oficiul Fitosanitar Gorj, buletine de evertizare pentru combaterea compexului de boli foliare (făinare, septorioză, rugini) şi a dăunătorului Lema melanopa (gândacul bălos) acolo unde acesta a depăşit pragul economic de dăunare de 10-15 exemplare pe metrul pătrat. Acest tratament a fost recomandat să se efectueze concomitent cu lucrările de erbicidare, prin trecere o singură dată.
Pe teritoriul judeţului Gorj, până în prezent, au căzut precipitaţii, însumate, de aproximativ 400 l/mp în medie, ceea ce a condus la refacerea rezervei de apă din sol. De asemenea, odată cu apariţia precipitaţiilor abundente, au apărut şi fenomene de băltiri pe culturile agricole înfiinţate în toamnă, fapt ce a dus la îngălbenirea sau distrugerea lor, acolo unde apa a băltit mai mult de 5 zile, pierderile fiind nesemnificative.
Sub aspect fenologic, grâul de toamnă parcurge predominant alungirea paiului şi începutul fazei de „burduf” şi înspicare, iar orzul de toamnă începutul fazei de „burduf” şi înspicare.
Culturile înfiinţate în prima epocă din această primăvară însumează o suprafaţă totală de 3042 ha, din care: ovăz – 2876 ha şi orzoaică de primăvară – 166 ha, cu un plus de 17 ha faţă de suprafaţa cultivată anul trecut. Monitorizarea stadiului de vegetaţie la aceste culturi a arătat că toate cele 3042 ha au răsărit şi au o evoluţie destul de bună.
În ceea ce priveşte culturile înfiinţate în epoca a doua, cea mai mare pondere, în judeţul Gorj, o reprezintă cultura porumbului. În această primăvară au fost însămânţate cu porumb 59464 ha, răsărirea şi dezvoltarea acestei culturi fiind influenţată pozitiv pentru suprafeţele semănate în prima perioadă a epocii optime de precipitaţiile căzute asupra teritoriului judeţului nostru.
Monitorizarea stadiului de vegetaţie la cultura de porumb arată că, în funcţie de momentul semănatului, întâlnim mai multe stadii de dezvoltare:
– faza de înfrunzire, de la 5-6 frunze;
– faza de înfrunzire, de la 3-4 frunze;
– faza de răsărire.
Ca şi la culturile de cereale păioase, odată cu apariţia acestor precipitaţii, şi-au făcut simţită prezenţa buruienile care se numără şi ele printre cei mai importanţi factori limitativi ai producţiei.
Pentru perioada de postemergenţă, mai exact începând cu faza de 3 frunze ale porumbului, s-au aplicat până în prezent erbicide, într-un procent de 35% din suprafaţa însămânţată, ca o soluţie completă de control al buruienilor, fie că este vorba de buruieni cu frunza lată, atât anuale dar, mai ales, cele perene (volbura, pălămida, susaiul), sau de graminee, atât anuale (moforul, iarba bărboasă), dar şi a celor perene (pirul, costreiul din rizomi sau costreiul din seminţe).
Până în momentul de faţă s-au aplicat la această cultură şi îngrăşăminte pe bază de azot, pe o suprafaţă de aproximativ 30.000,00 ha, această lucrare fiind în derulare, în funcţie de faza de vegetaţie.
Un fenomen aparte, întâlnit şi în acest an, l-a constituit atacul porcilor mistreţi la cultura de grâu şi la cultura de porumb în localitatea Bumbeşti-Jiu.
În judeţul Gorj au fost însămânţate 266 ha cu floarea soarelui în localităţile Brăneşti, Ţînţăreni, Cruşeţ, Borăscu şi Bolboşi, cultură care se prezintă destul de bine şi se află în faza de înfrunzire (5-7 frunze), observându-se şi aici o creştere a suprafeţei cultivate cu 99 ha faţă de anul trecut.
În vederea efectuării tratamentelor fitosanitare la culturile agricole, pomi fructiferi şi viţă de vie, au fost emise şi transmise în teritoriu, atât primăriilor din judeţ, cât şi agenţilor economici reprezentativi, un număr de 28 buletine de avertizare, în care s-a specificat boala sau dăunătorul, cultura, produsele fitosanitare folosite şi concentraţiile respective, precum şi perioada optimă de tratament.
Astfel, la pomii fructiferi, în ceea ce priveşte apariţia bolilor (rapăn, făinare, monilie etc.) şi a dăunătorilor (omizi defoliatoare, viespii, afide, acarieni, psilide etc.) în vederea combaterii acestora, s-au recomandat tratamente fitosanitare, folosindu-se în combinaţie un fungicid şi un insecticid.
În ceea ce priveşte viţa de vie, în suprafaţă de 3743 ha, în mai multe localităţi din judeţul Gorj s-a semnalat un atac deosebit de păianjeni, respectiv păianjenul comun (Tetranychus spp.) şi păianjenul roşu (Panonychus ulmi) şi Ţigărarul viţei de vie, în vederea combaterii acestora recomandându-se tratamente cu un produs insecticid-acaricid.
După 2 ani consecutivi, când s-a înregistrat fenomenul de brumă şi îngheţ în majoritatea comunelor din judeţ, anul acesta, din fericire, am fost feriţi de producerea acestor fenomene.
Suprafaţa totală a judeţului Gorj este de 557.207,00 ha, din care:
– teren agricol – 43%
– teren forestier – 49%
– teren neagricol – 8%
Suprafaţa agricolă totală a judeţului este de 238.800,00 ha, cu următoarea structură, pe categorii de folosinţă:
– arabil – 98.239,00 ha
– pajişti naturale – 132.091,00 ha, din care:
-păşuni naturale – 89.966,00 ha
– fâneţe naturale – 42.125,00 ha
– vii pe rod hibride – 3.743,00 ha
– livezi pe rod – 4.727,00 ha
