Piroliza, cam târziu la CEO, dar este o soluție pentru depozitul de deșeuri de la Târgu Jiu
S-au trezit cam târziu cei de la Complexul Energetic Oltenia cu soluția gazeificării cărbunelui. Poate fi o soluție, dar ca afacere separată.Compania și-a propus să meragă pe mâna grupurilor pe gaze naturale, cel puțin pe termen mediu de timp. Se poate încerca soluția pirolizei în cadrul unui proiect pilot, în afara Planului de restructurare. Cert este însă că o stație de piroliză, despre care inventatorul ei, Ionel Horneț, venit joi și în Gorj, spune că este un fel de sanitar al planetei, ar fi utilă pentru depozitul de gunoi de la Târgu Jiu.
„Această stație de piroliză tratează termic și termo-chimic tot ce înseamnă deșeu produs de societatea de acum. Noua tehnologie constă în arderea de înaltă eficiență și ecologică, la temperaturi de incinerare de peste 1.250°C, cu emisii poluante minime a peleților fabricați din orice tip de biomasă. Integrează simultan procese ca gazeificare, combustie, incinerare, postcombustie și transfer optimizat de căldură…România dispune de o cantitate de biomasă care, transformată, ar putea asigura energie pentru toată țara…Am fost la Ministerul Mediului și am discutat cu actualul ministru, căruia i-am vorbit despre posibilitatea de a transforma deșeurile menajere în energie. Astfel, am desființa gropile de gunoi și am face depozite de combustibil. Care a fost răspunsul ministrului? Mi-a spus să mă adresez unei comisii de la Bruxelles care se preocupă de acest subiect. Mai puțin plastic vorbind, m-a trimis la plimbare…Omenirea se confruntă cu câteva probleme grave. Amintesc doar trei dintre ele. Încălzirea globală care este reală, deșeurile care sufocă planeta și deșertificarea care va aduce omenirea în pragul flămânzirii și al migrației masive. Avem posibilitatea de a crea energie din biomasă și deșeuri menajere, dar legislația nu numai că nu susține aceste demersuri, dar le și îngrădește. În strategia energetică a României, care este centrală doar pe gaz, producerea de energie termică și electrică din biomasă este menționată doar cu un procent de 1% până în 2050. În momentul de față, țara noastră pierde cel puțin 200 de milioane de megawați în fiecare an prin faptul că nu exploatează biomasa…România are o cantitate de cca 3,5 milioane de tone de deșeuri. Cu 300 de stații de piroliză, această cantitate ar putea fi valorificată integral. Prin deshidratarea celor 3,5 milioane de tone de deșeuri vom avea cca 2,5 milioane de tone de deșeuri. Asta înseamnă 10 milioane de megawați termici sau electrici. Cu alte cuvinte, 25% din energia țării se poate obține doar din deșeurile menajere.“, potrivit lui Ionel Horneț.
Stația este prevăzută cu un uscător pentru uscarea deșeurilor. După dezumificare sunt tocate și introduse progresiv în reactor vertical (o altă noutate prin care se diferențiază această instalație față de altele similare). Stația de piroliză este aproape în întregime automatizată, intervenția umană fiind minimă. Prețurile stațiilor de piroliză depind de elementele care o compun (gazeificator, uscător, tocător etc), pornesc de la 200.000-300.000 de euro și ajung până la 3 milioane de euro
