Județele Gorjul și Hunedoara, candidate pentru minicentrala nucleară?

Județele miniere Gorj și Hunedoara ar putea intra pe lista zonelor care ar putea să găzduiască proiectul pilot de construire a unei minicentrale nucleare. Autortățile au în vedere folosirea unei termocentrale dezafectate. În cele două județe sunt grupuri energetice pe bază de cărbune, dezafectate și urmează să fie închise și altele.

În România va fi construită o centrală nucleară cu tehnologie americană de ultimă oră. Va funcționa cu reactoare modulare mici, un concept nou, care a primit aprobare abia anul trecut. De fapt, primul reactor funcțional de acest tip din lume ar putea fi gata la noi în țară, în 2028. Acordul pentru construirea acestuia a fost încheiat ieri, la summitul pentru climă de la Glasgow, unde președintele Klaus Iohannis s-a întâlnit cu John Kerry, reprezentatul special al președintelui SUA.

Directorul Nuclearelectrica Cosmin Ghiță a declarat la Digi24 că această tehnologie, care e inovatoare, va ajuta foarte mult sistemul energetic național prin modularitatea și dimensiunile sale mici: „Putem face echilibrarea sistemului energetic mult mai simplu și mai curat și să putem să aducem centrale nucleare și în alte zone ale țării, unde avem acum centrale pe baza de cărbune, care ar putea să iasă din uz. Se vor aduce beneficii și prin locuri de muncă și prin menținerea echilibrării sistemului energetic așa cum a fost proiectat. Este o soluție novatoare, întreaga lume se uită. Semnalul pentru SMR-uri e foarte clar.”

„Tehnologia de la Cernavodă este excepțională pentru a putea oferi bandă și producție continuă de energie electrică, de aceea continuarea proiectelor de acolo e foarte importantă. Aceste tehnologii, vorbim de reactoare de dimensiuni mai mici, cu posibilitatea de a atinge capacitate maximă de producție în timp mult mai scurt față de un reactor mare, adică putem să oprim sau să pornim aceste reactoare în funcție de necesitate și de ceea ce avem în sistemul energetic național. Dacă am face un complex de 6 – 12 module la capacitate de 77 de megawatti și dacă avem o defecțiune la unul dintre ele, nu mai scot 770 de megawatti din sistem, ci doar 77.

Apoi, aceste reactoare se construiesc în sistem de fabricație, așadar construcția și asamblarea lor e mult mai rapidă și mai predictibilă, de aceea și costurile sunt prevăzute a fi mai mici decât pentru reactoarele tradiționale”, a explicat el.

Cosmin Ghiță a spus că se desfășoară un studiu prin care s-au luat în calcul mai multe amplasamente și se evaluează care sunt cele mai bune ca să poată fi adusă această tehnologie, fiind analizate aspecte din punct de vedere economic și al necesarului de putere în sistemul energetic.

Sunt luate în calcul foste amplasamente sau centrale termoenergetice care urmează să fi scoase din uz, a precizat el.

„Capacitatea de producție pe care o avem în calcul pentru a intra în sistem e de mare anvergură.

Proiectul e singurul autorizat de autoritatea de reglementare la nivel internațional. Tehnologie nu e cea mai nouă, gândirea de a utiliza reactoare mici modulare se aplică în prezent în domeniul militar și aerospațial, deci nu vorbim de proiecte noi.

Când vom începe proiectul centralei din România vom parcurge toți pașii necesari pentru a putea obține autorizațiile necesare, vom trece prin furcile caudine ale reglementărilor din România, se va trimite opinie și al Comisia Europeană. Nu vorbim de riscuri”, a explicat directorul Nuclearelectrica.

Greenpeace dezaprobă proiectul nuclear experimental România-SUA

„Președintele Klaus Iohannis continuă, pas cu pas, să compromită prezența României la evenimentul climatic COP26 din Glasgow. Ieri și-a exprimat susținerea pentru noi capacități nucleare în România până în 2028, după ce cu doar câteva ore mai devreme era promotor al tehnologiilor verzi.

Ne referim la „noile” tehnologii nucleare americane SMR (Reactoare Modulare Mici), încă neautorizate în Europa. Niciun reactor nuclear de acest tip nu a fost construit, nici în SUA, nici într-o altă țară din lume. Prin urmare, România ar urma să devină un cobai pentru tehnologii nucleare insuficient testate.

Energia nucleară prezintă riscuri inacceptabile pentru mediu și omenire, după cum știm deja de la Cernobîl, Fukushima și alte accidente nucleare care au distrus vieți. Dincolo de problema dezastrelor iminente și a deșeurilor radioactive, energia nucleară e mult prea scumpă și dificil de dezvoltat. În mod categoric, nu e o soluție pentru criza climatică. Tehnologiile bazate pe energie regenerabilă sunt mature, au un preț competitiv și trebuie să fie prioritizate pe agenda politicienilor.

Președintele Iohannis ar trebui să știe și că românii nu își doresc centrale nucleare noi. Un sondaj al YouGov publicat în octombrie arată că 66% dintre români nu vor ca o centrală nucleară să se construiască în vecinătatea lor. În același timp, sprijinul cetățenilor pentru energia verde este la cote foarte înalte în România.

Domnule președinte, ascultați și vocile românilor? Sau vă gândiți deja la un nou program al AFM, „Casa Galbenă Nucleară – un reactor mic pentru fiecare român”? Primul beneficiar: Palatul Cotroceni. De ce am risca să trăim încă un dezastru nuclear, când suntem și azi martorii nenorocirilor lăsate în urmă de acestea?”, conform unui comunicat.