FNME vrea ședință cu Orban, dar premierul nu mai vrea să audă de minerit

Premierul Ludovic Orban și ministrul Economiei, Virgil Popescu, nu au citit scrisoarea de la Federația Națională Mine Energie. A fost week-end și lumea a fost preocupată cu măsurile de relaxare după data de 15 iunie. Problema este că nimeni nu va putea să se relaxeze când nu vor mai exista companii în România care să asigure energia necesară. Complexul Energetic Oltenia este o companie pe care poți conta. Problema este că sindicatele din CEO nu par nici acum convinse că decizia a fost luată: mineritul este istorie!

„Federația Națională Mine Energie, federație sindicală  reprezentativă la nivelul sectoarelor de activitate “Energie, petrol și gaze și minerit energetic” si “Industria extractivă”,  care reprezintă interesele salariaților din Societatea Complexul Energetic Oltenia SA, Societatea Complexul  Energetic Hunedoara SA, Societatea Nuclearelectrica SA, Societatea Hidroserv SA, Compania Națională a Uraniului SA, Compania Națională a Sării SA, Societatea CUPRU MIN SA Abrud, vă solicită încă o dată, să întreprindeți toate măsurile necesare pentru stoparea importului de energie electrică din țările non UE, țări care nu au obligația de a achita certificate de CO2, astfel încât energia necesară pentru consumul intern să fie produsă de capacitățile de producție ale României, în vederea protejării locurilor de muncă ale salariaților pe care îi reprezentăm.

De asemenea, vă transmitem profunda noastră îngrijorare în legatură cu situația foarte grea în care se află Complexul Energetic Oltenia, datorită modului în care funcționează piața de energie din România (funcționare neconcurențială) cât și a  întârzierilor  nejustificate ale adoptării actelor normative necesare pentru deschiderea fronturilor de lucru în carierele miniere.

Contradicțiile din Proiectul Strategiei Energetice, Planul Național Integrat de Energie și Schimbari Climatice (PNIESC) 2021-2030 și mesajele transmise de dumneavoastră destabilizează pacea socială în rândul salariaților care merită siguranța locurilor de muncă după eforturile depuse pentru asigurarea siguranței în funcționarea Sistemului Energetic Național.

Conform celor menționate, Complexului Energetic Oltenia(CEO) i se permite funcționarea până în anul 2030, cu urmatoarele consecințe:

1. Pierderea a 13000 locuri de muncă directe și a altor mii de locuri de muncă din societățile care lucrează pentru această companie
2. Un viitor sumbru pentru județul Gorj (depopulare, scăderea nivelului venitului mediu al populației de aici, scăderea veniturilor UAT-urilor din zonele unde CEO are activitate etc.)
3. Creșterea prețului la energia electrică în România cu consecințe asupra sărăcirii populației și cu reducere a activității economice ( afacerile vor migra către zone cu preț mai mic al energiei), fapt ce va genera șomaj.

Decarbonarea nu înseamnă, domnule Prim-Ministru, renunțarea la combustubilul fosil (cărbune) pentru producerea energiei electrice. Am adaptat ca și companie,  tehnologii care să nu mai polueze, modernizând  agregatele din centralele electrice, astfel încat ne-am încadrat în parametrii necesari pentru a obține acordurile de mediu pentru cele patru termocentrale din portofoliul companiei.

Revenind la opinia potrivit căreia, în  afara unui acord global eforturile continentale ar fi nesustenabile, trebuie să precizam că, în prezent, Uniunea Europeană răspunde de mai puțin de 10% din emisiile la nivel global. România are în prezent emisii de CO2 la jumatate față de 1990 (media europeană asumată de 20%). Consecința politicilor legate de reducerea  GES, mai accelerată decât în celelalte state, a dus la falimentarea industriei din România.  Vă prezentăm datele de astăzi, ora 13.00 ale indicatorului de poluare Carbon Intensity(gCO₂eq/kWh) de pe www.electricitymap.org  : Romania – 223 g, Olanda –  489 g, Polonia  – 635 g , Cehia – 281 g , Serbia – 484 g , Grecia  – 314 g, Turcia  – 408 g.

Procesul de decarbonare este un process ireversibil în acest moment și trebuie sa ne uitam la perioada de tranziție, perioada ce poate fi sau nu , diferită de la o țară la alta.

O altă problemă a producătorilor de energie electrică din România a fost și este  politica ANRE pro distribuție și transport și împotriva producătorilor.

Din prețul final al energiei electrice, producatorul primește sub o treime, cu mult mai puțin decât în celelalte țări, cu toate că la producător sunt costurile cele mai mari.

Consecința a fost că, s-au redus numărul grupurilor energetice care mai pot funcționa, determinată și de angajamentele României  legate de ponderea energiei produse din surse regenerabile în consumul final brut de energie al anului 2020.

Nivelul obiectivului naţional privind ponderea energiei produse din surse regenerabile în consumul final brut de energie al anului 2020 va depăși 24%( 20% media europeană),  asumată de Romania în detrimentul populației și a firmelor care plătesc anual peste 700 milioane de EURO pe certificatele verzi datorită schemelor generoase date prin  LEGEA nr. 220 din 27 octombrie 2008 pentru stabilirea sistemului de promovare a producerii energiei din surse regenerabile de energie, care mai reglementează o aberație (pentru perioada 2008-2025, valoarea de tranzacţionare a certificatelor verzi pe pieţele menţionate la art. 10 alin. (1) se încadrează între o valoare minimă de tranzacţionare de 27 euro/certificat şi  o valoare maximă de tranzacţionare de 55 euro/certificate ; datorită numarului mare de certificate, acestea s-au tranzacționat aproape de valoarea minimă).

Ne simțim nevoiți să vă solicităm sprijinul, întrucât până în prezent nu se întrezăresc soluții viabile care să garanteze funcționarea în siguranță a Sistemului Energetic Național și care să protejeze producatorii clasici de energie ai statului român.

Pentru detalierea acestor aspecte, domnule Prim-ministru, vă solicităm o întâlnire, cât mai curând posibil, astfel încât să găsim împreună, cele mai bune soluții pentru energetica românească.”, conform FNME.