Clădiri de patrimoniu, în pragină în Gorj

Judeţul Gorj are înscrise un număr de 503 poziţii, respectiv 87 de situri arheologice, 364 monumente reprezentative pentru patrimoniul cultural local – dintre care  un număr de 61 de poziții pentru monumente istorice de valoare naţională şi universală – grupa “A”, 24 de monumente de for public și 28 de monumente memoriale.  În plus, în evidenţele autorităţilor publice locale mai sunt  înregistrate 201 de monumente de for public, în accepţiunea dată de art. 3 al Legii nr. 120/2006- legea monumentelor de for public.  În acest context, activitatea de protejare a patrimoniului cultural naţional imobil (monumente istorice şi arheologie), adică deopotrivă cercetarea, evidenţa/inventarierea, clasarea/declasarea, conservarea, consolidarea, restaurarea, punerea în valoare/promovarea, monitorizarea şi controlul stării de siguranţă şi/sau exploatare a  lui, se vor materializa în prezentarea rezumativă de mai jos, cu titlu doar de exemplificare.

În ceea ce priveşte siturile arheologice acestea se află într-o stare de conservare bună deoarece, prin natura lor, dispunere în spaţiu sunt mai protejate de intervenţia factorului uman. Puţine din obiectivele arheologice de patrimoniu sunt surprinse în elevaţie, castrul roman cu zid de piatră de la Bumbeşti Jiu, Mănăstirea Vişina, mai greu de perceput fiind castrele cu val de pământ de la Vârtop, Bumbeşti Jiu sau cel de la Cătunele, Valea Perilor. Cu toate acestea, am constatat intervenţii neautorizate, în Castrul de la Cătunele în anul 2005 şi în aşezarea civilă din jurul castrului cu zid de piatră de la Bumbeşti Jiu, punctul Gară, în 2006. În cazul de la Cătunele a fost vorba despre o nivelare a terenului cu destinaţia exploatării agricole a pământului, situaţia fiind cercetată de organele de urmărire penală, dar soldată cu nesancţionarea autorului din cauza faptului că nu a ştiut ceea ce se ascunde sub pământ.

În ceea ce priveşte castrul şi aşezarea civilă de la Bumbeşti Jiu, acestea nu sunt îngrijite de Primăria Bumbeşti Jiu care, în ciuda repetatelor atenţionări pe care le-a primit din partea instituţiei noastre, nu a luat măsuri măcar în ceea ce priveşte interzicerea păşunatului în acest perimetru pe care este totuşi înregistrat un sit de importanţă naţională.

În urma monitorizării monumentelor istorice de arhitectură s-a constatat că monumentele de arhitectură din lemn, predominant biserici, au nevoi diferite faţă de restul obiectivelor care sunt executate din cărămidă, astfel multe dintre ele  au  nevoie de lucrări de restaurare-consolidare, restaurări ale picturii, refacerea tencuielilor exterioare sau acoperiş deteriorat. La toate acestea putem adăuga acele biserici din lemn al căror acoperiş este realizat din tablă sau ţiglă, materiale improprii pentru valoarea lor arhitecturală şi incompatibile cu calitatea de monument istoric a acestora.

Situaţia cea mai gravă se întâlneşte la un număr de 57 obiective care ar necesita neapărat lucrări de restaurare. Exemplele sunt deja celebre, au apărut şi în presă, însă nu s-au găsit fonduri pentru restaurarea lor, chiar dacă s-a rezolvat la unele problema proiectării –Casa Moangă-Pleşoianu de la Săcelu, Cula Cioabă-Chintescu de la Şiacu, com. Slivileşti, Biserica de lemn Sf. Gheorghe Pişteştii din Vale, com. Bălăneşti, Biserica Sf. Nicolae de la Fărcăşeşti-Aninoasa, Casa din Brăneşti, Biserica Sf. Nicolae din Ansamblul Glogoveanu, com. Glogova, Casa Cepleanu de la Ceplea,  Biserica de lemn Sf. Nicolae din Polovragi, Cula de la Groşerea.

Au fost finalizate lucrările la următoarele monumente:

–           Casa Moangă Tg-Jiu – reabilitare – aproape de finalizare;

–           Biserica sf.Nicolae din Telești;

–           Biserica Sf.Nicolae Glogova- ;

–           CN Tudor Vladimirescu Tg-Jiu- lucrări în cepute 2020

–           CN Spiru Haret Tg-Jiu – doar parte de instalații la incendiu

–           Comisariatul Județean – reparații curente

–           Casa memorială Iosif Keber

 

În prezent se desfășoară lucrări la următoarele monumente istorice:

–           CN Spiru Haret Tg-Jiu – lucrări în cepute 2020

–           Casa memorială IP Voitești din Bălănești – restaurare biserică

Faţă de cele prezentate mai sus considerăm că se impun unele măsuri care cad în seama autorităţilor publice locale pentru care legile de protejare a patrimoniului stabilesc responsabilităţi clare:

1. Semnalizarea monumentelor istorice aşa cum prevede Legea 422/2001, completată cu Legea 259/2006, conform modelului din Ordinul Ministrului Culturii şi Cultelor nr. 2237/2004, publicat în MO 220/16.03.2005

Considerăm că semnalizarea monumentelor istorice prin montarea plăcuţelor cu semnul distinctiv de monument istoric este o măsură sine qua non pentru o minimă acţiune de protejare a acestora. Rolul lor este de a atenţiona atât proprietarul, cât şi vecinii asupra regimului juridic al imobilului sau terenului şi, în acelaşi timp contribuie la conştientizarea comunităţilor asupra valorilor pe ca care le au şi pe care trebuie să le păstreze. Solicitările noastre repetate, la care cu greutate ni s-a răspuns din partea unei treimi a autorităţilor publice locale, privind stadiul realizării şi montării semnului de monument istoric se lovesc de invariabilul răspuns că nu sunt resurse financiare. Ni se pare nejustificată scuza, în condiţiile în care cele mai multe unităţi administrativ-teritoriale nu au mai mult de 1-2 monumente de inscripţionat.

Pe de altă parte, semnalizarea monumentelor istorice ar completa măsurile luate de autorităţile judeţene de montare a unor hărţi turistice pe care respectivele monumente figurează, dar pe care le găseşti cu greu când ajungi în teren, din lipsa indicatoarelor spre acestea.

1. Elaborarea de documentaţii de urbanism conforme realităţii din teren. În prezent multe unităţi administrativ teritoriale îşi actualizează Planurile Urbanistice Generale, dar nu am fost solicitaţi nici măcar într-o situaţie să colaborăm pentru o delimitare corectă şi exactă a monumentelor istorice în teren, consecinţa fiind gravă mai ales în ceea ce priveşte siturile arheologice care uneori nu se regăsesc în PUG. Constatăm chiar că se practică sistemul evitării obţinerii avizului din partea Ministerului Culturii şi Patrimoniului Cultural, respectiv al serviciilor sale deconcentrate. În aceste condiţii, practica, sperăm de domeniul trecutului, trecerii lor prin Consiliul Local şi Judeţean le conferă caracter de lege iar sancţiunile noastre sunt lovite de nulitate, atâta vreme cât au valoare ca şi instrument de lucru.
2. Elaborarea de documentaţii de urbanism pentru zonele protejate. Planurile Urbanistice Zonale – Zone Protejate sunt o condiţie absolut necesară pentru realizarea unei politici coerente de protejare a patrimoniului construit. În acest mod s-ar delimita clar şi strict parcelele cadastrale supuse regimului de protecţie, s-ar stabili reguli clare de construire în respectivele zone începând de la realizarea faţadelor, la materialele şi culorile permise a fi folosite, etc, toate acestea simplificând în acelaşi timp şi avizarea construcţiilor în respectivele zone, ceea ce ar conduce la reducerea birocraţiei. Recentele modificări la legea de protejare a monumentelor istorice aduc completări în delimitarea zonei de protecţie, tocmai pentru a se putea interveni şi a reduce din prevederea, care în unele situaţii ar fi prea largă, referitoare la o rază de protecţie de 100 m în mediu urban şi de 200 m în mediul rural. Necesitatea elaborării unor PUZ-ZP este susţinută şi de situaţiile cu care ne confruntăm în care vin la avizare lucrări care, datorită amplasamentului – de exemplu între blocuri, nu au cum să aibă o relaţie directă cu monumentul în raza de 100 de metri a căruia se află.

În opinia noastră semnalizarea monumentelor istorice şi elaborarea de documentaţii de urbanism detaliate pentru zonele protejate sunt măsuri elementare care stau la baza unei protecţii reale a monumentelor istorice şi a siturilor arheologice. Deşi legislaţia în vigoare cuprinde asemenea prevederi şi stabileşte răspunderi clare, în mod real ele sunt considerate neimportante şi sunt percepute ca o povară financiară pe care o sacrifică în favoarea unora mai stringente legate de cele mai multe ori de infrastructură.

Am dorit să atragem atenţia asupra  acestor aspecte legate de protejarea monumentelor istorice prin publicarea acestei liste a monumentelor istorice care au nevoie urgentă de intervenţii, în speranţa că forurile de  decizie la nivel judeţean – Instituţia Prefectului şi Consiliul Judeţean vor susţine eforturile Direcţiei pentru Cultură   Gorj de a păstra patrimoniul construit valoros pe care Gorjul îl are şi care este o reală oportunitate în realizarea unei dezvoltări durabile a acestei zone.