Ce s-a ales de proiectele de cercetare de la CEO

La nivelul CEO se desfasoara o serie de proiecte de cercetare in scopul eficientizarii procesului de productie si imbunatatirii calitatii mediului, de exemplu utilizarea biomasei pentru reducerea influentei CO2 in costurile de exploatare. Unele dintre acestea nu au mai fost însă finalizate sau chiar s-a ales praful de ele.

Miscanthus Giganteus

  1. Cultivarea haldelor de steril cu Miscanthus reprezinta o forma superioara de valorificare a acestora, din urmatoarele considerente:

– cultura de Miscanthus Giganteus contribuie la imbunatatirea calitatii mediului, la ameliorarea calitatii aerului si protectia contra imbolnavirilor, in conformitate cu Directivele Europene pentru instalatii mari de ardere, fiind si o masura complementara de fixare suplimentara a haldelor;

– brichetele sau peletii au capacitate de combustie foarte buna, iar folosirea lignitului in amestec cu Miscanthus contribuie la reducerea semnificativa a noxelor;

– planta poate fi utilizata si pentru producerea de materiale de constructie usoare (boltari), in special pentru adaposturi de animale, sau prin maruntire poate fi folosita in scop ornamental in parcuri si spatii verzi;

– planta acopera foarte bine solul, il fixeaza si are rol de perdea de protectie impotriva prafului si zgomotului.

  1. Caracteristici

– Miscanthus Giganteus este una din plantele C4 (plante cu eficienta ridicata de asimilare a CO2, de 3-4 ori mai mare decat a plantelor C3: grau, ovaz, sfecla de zahar etc; plantele C4 nu elimina CO2 in faza postiluminare), foarte rezistenta si perena, cu pretentii reduse fata de conditiile de mediu;

– Miscanthus este o planta energetica, fiind o sursa de combustibil neconventional, cu valoarea energetica de 4,40KWh/kg;

– durata culturii este de cel putin 25 de ani;

– exceptand primul an, nu este necesara fertilizarea  solului (frunzele care cad pe perioada iernii sunt un ingrasamant natural)  si nu necesita nici un fel de lucrari de intretinere, exceptand recoltarea, care se face cu combina sau cu prese de balotat;

– in anul al II-lea de cultura se poate obtine prima recolta, in anul al III-lea productia este de 15 t/ha, iar in urmatorii ani nivelul productiei creste la 20 t/ha;

– cantitatea de biomasa obtinuta anual la hectar este cel putin dubla fata de cantitatea de biomasa rezultata din plantatiile silvice.

  1. Culturi

– prima cultura de Miscanthus Giganteus in judetul Gorj a fost infiintata in anul 2011 pe depozitul de cenusa de la Cicani pe suprafata de 2.500 m2, la E.M.C. Rovinari;

– primele rezultate au fost promitatoare, astfel ca in anul 2013, s-a infiintat o cultura de Miscanthus cu o suprafata de 10 ha, pe depozitul de cenusa de la Beterega;

– in anul 2014 s-a infiintat o plantatie de Miscanthus pe o suprafata de 10 ha la U.M.C. Pinoasa, halda Negomir.

Alte teme de cercetare

Paulownia este un arbore energetic cu o crestere foarte rapida (in 6 luni creste 2-3 m inaltime si 4-6 cm diametru).

Este cultivat pentru lemnul foarte valoros folosit pentru mobilier, placaj, constructia de ambarcatii si biomasa (resturile rezultate din prelucrare, ramurile subtiri).

Infiintarea culturii costa cca 3.000 euro/ha.

Veniturile la hectar sunt de cca. 30.000 euro.

Recoltarea biomasei se face o data la 3 ani.

Planta retine anual 1.200 t dioxid de carbon  la hectar, contribuind la ameliorarea calitatii mediului.

În vederea identificării unor specii agricole şi silvice care să contribuie la stabilizarea haldelor de steril, folosirea eficientă a acestora şi accelerarea procesului de solificare a fost încheiat un contract de prestări servicii cu Institutul Naţional de Cercetare – Dezvoltare pentru Pedologie, Agrochimie şi Protecţia Mediului – I.C.P.A. Bucureşti.

Câmpul experimental, în suprafaţă de 5 ha, a fost amplasat pe o hadă de steril a U.M.C. Peşteana, iar speciile care au făcut obiectul cercetărilor au fost mazărea, floarea soarelui, porumbul, camelina (culturi agricole) şi Paulownia (specie silvică), Paulownia şi camelina fiind culturi energetice.

Rezultatele obţinute în doi ani agricoli au fost foarte promiţătoare pentru majoritatea culturilor (excepţie camelina), remarcându-se Paulownia, un arbore deosebit de valoros, cu o creştere extrem de rapidă.

Până în prezent, redarea haldelor în circuitul silvic s-a făcut în principal  prin înfiinţarea de plantaţii de salcâm. Această specie prezintă avantajul că nu are pretenţii mari faţă de condiţiile de mediu, s-a adaptat bine pe haldele de steril, are creştere rapidă, dar lemnul este puţin valoros.

Spre deosebire de salcâm, lemnul de Paulownia este foarte valoros, având cea mai rapidă creştere dintre speciile arboricole din România.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată.

WP2Social Auto Publish Powered By : XYZScripts.com