Cărbunele a devenit al cincilea producător de energie din țară

ermocentralele pe cărbune pierd din ce în ce mai mult din cota de piață. Dacă, în urmă cu 10 ani, în 2010 – 2012, cărbunele reprezenta cea mai importantă sursă de energie în prima lună a anului, în ultimii ani a început să asigure din ce în ce mai puțin.

Potrivit Autorității Naționale de Reglementare în Energie (ANRE), în luna ianuarie 2010 cărbunele a asigurat 33% din energia livrată în sistemul energetic național, în timp ce hidrocentralele asigurau 30%. În ianuarie 2011, producția în termocentralele pe cărbune și în hidrocentrale a fost, practic, egală: 33% din energia livrată în sistem. În prima lună a anului 2012 (când a fost și secetă cumplită), termocentralele pe cărbune au asigurat 40,6% din producția de energie, în timp ce hidrocentralele au realizat doar 15,4%.

Odată cu investițiile în energiile regenerabile, cota cărbunelui a început să scadă. De exemplu, în ianuarie 2015, cărbunele a asigurat circa 27% din producție, iar fermele eoliene – 11%. În ianuarie 2019, cota cărbunelui a ajuns la 22% și a culminat anul acesta: potrivit ultimului raport al ANRE, aferent lunii ianuarie 2021, cărbunele a asigurat doar 15,10% din energia livrată de producători.

Mai mult, din cel mai mare producător de energie în luna ianuarie de-a lungul timpului, cărbunele a ajuns pe locul 5! Eolienele au asigurat 15,70%, centrala nucleară de la Cernavodă – 16,65%, termocentralele pe gaze – 20,51%, iar hidrocentralele – 30,95%.

Dacă, în România, cărbunele asigură din ce în ce mai puțină energie, nu același lucru se întâmplă la nivel mondial. În pofida scăderii costului regenerabilelor şi a presiunilor la care sunt supuse guvernele pentru a combate schimbările climatice, ponderea combustibililor fosili în mixul energetic mondial este la fel ca în urmă cu un deceniu, potrivit unui raport publicat de reaua globală în domeniul politicii energetice regenerabile REN21, transmite Reuters, preluat de Agerpres.

Utilizarea combustibililor fosili s-a menţinut în contextul creşterii cererii globale de energie, continuării consumului şi investiţiilor în noi centrale care utilizează combustibili fosili şi utilizării scăzute a biomasei în încălzire şi gătit, se arată în raportul REN21.

Arderea de combustibili fosili, precum cărbune, gaze naturale şi petrol, creează dioxid de carbon, principalul gaz cu efect de seră care contribuie la încălzirea globală. Pe măsură ce concentraţia de CO2 în atmosferă a atins un nivel record, s-au înmulţit apelurile către guverne pentru a reduce semnificativ emisiile şi a pune capăt utilizării combustibililor fosili.

Potrivit REN21, ponderea combustibililor fosili în mixul energetic mondial a fost de 80,2% în 2019, comparativ cu 80,3% în 2009, în timp ce ponderea ocupată de regenerabile a ajuns la 11,2% din mixul energetic mondial, comparativ cu 8,7% în 2009. Restul mixului energetic este ocupat de biomasa tradiţională, lemn sau deşeuri agricole, care sunt utilizate la gătit sau încălzirea locuinţelor în ţările în curs de dezvoltare.

Cu toate acestea, în multe regiuni, inclusiv părţi din China, Uniunea Europeană, India şi SUA, este acum mai ieftin să construieşti noi centrale eoliene sau fotovoltaice decât să operezi termocentrale existente. De asemenea, regenerabilele sunt mai competitive în termeni de costuri decât noile centrale pe bază de gaze, în multe locaţii, şi sunt şi cea mai ieftină sursă pentru generarea de electricitate în ţări de pe majoritatea continentelor, subliniază raportul REN21.

„Ne trezim la o realitate dură că promisiunile privind politicile climatice din ultimii zece ani au fost în mare parte vorbe goale. Ponderea combustibililor fosili în consumul final de energie nu s-a modificat deloc”, a spus directorul executiv de la REN21, Rana Adib.

În multe ţări, pachetele de relansare economică post COVID-19 şi-au propus să stimuleze noi investiţii în energiile regenerabile. Însă raportul REN21 arată că investiţiile în regenerabile reprezintă doar a şasea parte din investiţiile în combustibili fosili.(focus-energetic.ro)