Apocalipsa după închiderea termocentralelor pe cărbune

Greenpeace a pus ieri „bomboana pe colivă” şi a anunţat într-un comunicat de presă, prin vocea unuia dintre reprezentanţii organizaţiei, că Guvernul sau România trebuie să renunţe la industria „scumpă şi poluantă” a producerii de energie electrică pe bază de cărbune şi să investească în regenerabile. Alin Tănase, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România, susţine, într-un citat, faptul că nici mai mult nici mai puţin industria respectivă trebuie pur şi simplu „eliminată”. Adică să nu mai rămână picior de miner prin România sau de energetician. Adică după 2021 să plece toţi în Cehia sau în Polonia, ţări în care se investeşte din greu în producerea de energie pe bază de cărbune. Chiar lignit. Mai mult decât atât, Germania chiar a investit în cercetare şi a reuşit să reducă masiv cheltuielile legate de pornirea şi oprirea grupurilor energetice pe cărbune.

Energia regenerabilă este ieftină în curată

Reprezentantul Greenpeace mai spune că energia regenerabilă este „ieftină şi curată”. În realitate energia regenerabilă este, e adevărat curată, însă ieftină este doar în teorie, pentru că românii plătesc din greu în facturi certificatele verzi pe care le primesc producătorii de energie verde. Greenpeace mai spune că e nevoie de aproape 2 miliarde de euro investiţi până în 2021 în retehnologizarea termocentralelor pe cărbune pentru a atinge indicatorii asumaţi de ţara noastră prin semnarea Acordului de la Paris. „Decât să investească 2 miliarde de euro într-o industrie scumpă și poluantă ce aparține trecutului, este mai oportun ca statul să o elimine treptat până în 2021, iar aceasta sumă uriașă de bani să fie alocată investițiilor în energia regenerabilă, ieftină și curată”, spune Alin Tănase, coordonator de campanii în cadrul Greenpeace România.

Ce facem totuşi fără cărbune, dacă nu punem nimic în loc?

Este adevărat şi are dreptate reprezentantul Greenpeace în ce declară(e un film frumos), numai că mai trebuie spus ce se va întâmpla cu ţara noastră din 2021 încolo, când nu ar mai exista termocentralele pe cărbune? Cine va reuşi să pună altceva în loc, să producă energie electrică la orice oră din zi şi din noapte, la solicitarea Dispeceratului Energetic Naţional? Căci ăia sună şi te obligă să porneşti grupul pe cărbune, chiar dacă nu are aviz de mediu. Pentru că, dacă nu ar face asta, poate un spital sau o creşă ar rămâne fără energie electrică sau căldură, la minus 20 de grade Celsius(nu e deloc film, e realitate macră din România). Cam aşa se fac unele calcule.

Ce facem cu oamenii din carne şi oase nu din cifre?

Apoi, ce am face cu aproape 20.000 de lucrători din sistem în 3 ani(Gorj, Dolj, Hunedoara)? Îi vom trimite la muncă în străinătate, în termocentralele pe cărbune ale nemţilor şi polonezilor? Numai la Complexul Energetic Oltenia sunt 13.400 de angajaţi pe care nu ai cum să îi dai afară în 3 ani, chiar dacă eşti cel mai mare corporatist de pe planetă şi cel mai hulit. Ori 13.400 de angajaţi înseamnă mai mult decât populaţia oraşului Rovinari şi cu 5.000 de persoane mai puţin decât populaţia municipiului Motru.

Noi închidem, alţii deschid

În cinci ani de existenţă, Complexul Energetic Oltenia a disponibilizat colectiv 5.000 de persoane, cu lefuri compensatorii, cu bugete pentru venit de completare pentru a nu exista dezechilibre sociale. Ce s-ar întâmpla din 2021 încolo cu aproape 10.000 de lucrători ai CEO numai din sectorul minier? Unde o să-i ducem? Să taie fierul vechi din cariere şi din termocentrale? Dacă mergi doar pe logică ar fi nevoie de cel puţin 10 ani să închizi lin industria minieră şi termocentralele pe cărbune, dar este aproape imposibil să nu îţi păstrezi măcar o termocentrală pe cărbune, de rezervă, în caz de avarii grave sau dezastre. Nu îţi oferă nimeni pe loc energie pentru spitale şi şcoli, în afara unei termocentrale pe cărbune. Până la urmă, nu sunt greu de închis, dar ce pui în loc? Guvernul trebuie să rezolve problema alternativelor economice pentru Gorj şi Hunedoara apoi să dea curs invitaţiilor de a „elimina” industria minieră. Dar Guvernul nu ştie nici cum va arăta Codul Fiscal mâine, dar să mai conceapă o strategie energetică a ţării.

Ce face Cehia?

„Guvernul din Cehia a luat o decizie importantă în ceea ce priveşte majorarea extracţiei de lignit, o resursă care se regăseşte din abundenţă şi în Oltenia. În ciuda politicilor agresive ale organizaţiilor non-guvernamentale, Guvernul ceh a aprobat chiar în această săptămână un plan care vizează mărirea producţiei de cărbune la mina Bilina, care aparţine companiei CEZ. De 24 de ani nu mai fuseseră date astfel de aprobări şi exista chiar şi o interdicţie în acest sens. Astfel, operaţiunile miniere se vor extinde dincolo de planurile aprobate în 1991.

„O decizie responsabilă”

CEZ va avea acces la rezerve de cărbune de 120 de milioane de tone. Ministrul ceh al Industriei şi Comerţului, Jan Mladek, a anunţat că mineritul va funcţiona astfel până în 2055, iar lignitul este necesar pentru susţinerea sistemului energetic din Cehia. „Nu este un pas uşor, dar este o decizie responsabilă când vine vorba de securitatea energetică a ţării în deceniile următoare”, a spus Jan Mladek.

Cărbunele va fi folosit de CET-uri. CEZ deţine 13 termocentrale pe cărbune în nordul Cehiei, iar în România este prezentă din 2005, prin preluarea companiei de distribuţie Electrica Oltenia SA. CEZ este o companiei a statului ceh.

Ce a făcut şi ce face România?

În timpul în care Cehia mizează până în anul 2055 pe producţia de cărbune, România are în derulare un program masiv de închidere a minelor. Numai în Gorj au fost închise până în prezent 13 mine, iar în următorii ani vor urma alte 21 de mine. În total, 34 de mine de subteran şi de suprafaţă din judeţul Gorj vor fi închise.

Potrivit Conversmin SA, societatea care se ocupă de punerea în operă a programului de închidere de mine, la nivelul României, dintr-un număr total de 566 de mine şi cariere aprobate până în prezent la închidere, prin 11 Hotărâri de Guvern, au fost executate lucrări de închidere şi ecologizare pentru un număr de 295 obiective miniere din ţară.

De asemenea, la 261 de mine şi cariere miniere vor începe lucrările de închidere în anii următori, întrucât există aprobări în acest sens.(stirivaleajiului.info – 2016)

Ce face Polonia?

Un număr de şase companii controlate de statul polonez au acceptat să investească 620 milioane de dolari într-o nouă companie producătoare de cărbune denumită Polska Grupa Gornicza Sp, în cadrul eforturilor autorităţilor de la Varşovia de a salva de la faliment Kompania Weglowa, cel mai mare producător de cărbune din Uniunea Europeană, informează Reuters.

Kompania Weglowa este în pericol după ce anul trecut a înregistrat pierderi record ca urmare a preţurilor extrem de scăzute la cărbune şi a costurilor mari. Având în vedere că pasivele şi datoriile companiei se ridică la 8,5 miliarde de zloţi, Kompania Weglowa ar fi intrat în faliment în cursul acestei luni.

În conformitate cu acordul anunţat marţi, companiile de utilităţi controlate de stat Energa, PGE şi PGNiG vor investi fiecare 500 milioane de zloţi, adică 1,5 miliarde zloţi (383 milioane de dolari) în total, în Polska Grupa Gornicza (PGG), o companie care va prelua activele Kompania Weglowa. În plus, fondul public de investiţii FIPP va injecta alte 300 milioane de zloţi, în timp ce un alt fond de stat TF Silesia împreună cu compania de export de cărbune Weglokoks, de asemenea controlată de statul polonez, vor converti datoriile de 617 milioane de zloţi pe care le are Kompania Weglowa către ele în acţiuni la noua Polska Grupa Gornicza (PGG).

În pofida presiunilor guvernamentale, băncile creditoare nu vor converti datoriile Kompania Weglowa în acţiuni. În schimb, cele cinci bănci, printre care se numără şi băncile poloneze de stat PKO BP, BGK şi Alior Bank, alături de diviziile poloneze ale Banco Santander SA şi BNP Paribas SA, vor oferi noii companii Polska Grupa Gornicza (PGG) mai multe opţiuni de refinanţare.

Sectorul minier reprezintă una din problemele pe care le are de rezolvat Partidul conservator Lege şi Justiţie, care a câştigat detaşat alegerile legislative din octombrie. Sindicatele au sprijinit PiS în alegerile din toamnă şi în schimb aşteptau ca Guvernul să ajute acest sector.

Polonia se bazează pe cărbune pentru aproximativ 90% din capacităţile sale de producţie a energiei electrice iar premierul polonez Beata Szydlo, care provine dintr-o familie de mineri, a promis că Polonia va rămâne dependentă de cărbune şi în următoarele decenii. În acest sens, Partidul Lege şi Justiţie încearcă să facă mai dificilă construcţia de parcuri eoliene în Polonia şi să utilizeze o parte din subvenţiile pentru energiile regenerabile pentru creşterea eficienţei industriei carbonifere.( https://www.focus-energetic.ro 2016).

500.000 de rable au fost aduse în România anul acesta

De ce nu întreabă nimeni, de asemenea, de ce Guvernul a eliminat taxa de primă înmatriculare şi a permis anul acesta importul a aproape 500.000 de maşini second-hand, unele poluante. De exemplu.